Posts tagged aiureli
Litoralul românesc vs. litoralul bulgăresc
Sep 2nd
Până mă învrednicesc să termin articolul despre hotelul bulgăresc în care mi-am petrecut 6 zile de concediu, aş vrea să fac o scurtă comparaţie între litoralul nostru şi al lor. Scurtă, în doar 2000 de cuvinte. Poftiţi de comparaţi.
Olimp, România, august 2010. Piscina hotelului Belvedere
Nisipurile de Aur, Bulgaria, august 2010. Piscina hotelului Arabella
Bonus: Melodia hotelurilor Grifid, cântată zilnic dimineaţa, la prânz şi în cadrul spectacolelor de seară. Cântăm şi noi un Trenul galben fără cai, o Magistrala albastră, ceva? Sau fredonăm niţel hitul preferat al doamnei Udrea, Piscina goală, hotelul închis, dar aşteptăm să pice bani din cer? Poate atragem ceva turişti…
Litoralul românesc. Un muribund, ca tot turismul mioritic
Aug 30th
Aşa cum am spus şi pe Twitter, concediul ăsta l-am petrecut tot pe litoralul bulgăresc. E al treilea pe meleagurile respective şi am ajuns să mă simt din ce în ce mai bine. În primul an am petrecut doar o sâmbătă şi o duminică la vecinii noştri cu ceafa groasă şi castraveţi vârtoşi. Nu prea mi-a plăcut. Hotelul era infect, de 3 stele obosite rău. Un fost hotel comunist din Nisipurile de Aur, deh. Staţiunea, în schimb, mi-a plăcut, dar n-am avut timp s-o studiez în amănunt. Ah, şi mi-a mai plăcut Balcic, pe care am apucat să-l vizitez ceva mai mult decât Nisipurile.
Anul trecut am fost tot în Nisipurile de Aur, la all inclusive light. Hotel Sofia, de 4 stele. Camera mişto, mâncarea modestă, sucurile infecte, cam departe de plajă. Am apucat să văd şi staţiunea, m-a impresionat cum ştiu bulgarii să vândă şi cel mai mic rahat. Una peste alta, concediul a fost mişto, dar cam scurt.
Anul ăsta am fost 5 nopţi la ultra all inclusive. Hotel Grifid Arabella, tot Nisipurile de Aur. Superb. Divin. CONCEDIU. O să-i dedic un articol mai amplu zilele astea, acum vreau să povestesc drumul de întoarcere. Mai exact, despre cum ne-a mâncat în cur să trecem un pic şi prin staţiunile noastre la întoarcere.
Şi-am început cu Olimp, o staţiune pentru care nevastă-mea are sentimente deosebite. Şi-a petrecut mare parte din vancanţele studenţiei pe-acolo. La celebrele hoteluri Panoramic, Belvedere şi Amfiteatru, unde ajungeai numai cu pile grele şi şpăgi grase. Hoteluri celebre, foarte căutate, pline de străini şi securişti pe vremea Împuşcatului.
E, acolo m-a dus şi anul ăsta, după ce nu mai fusesem prin zonă de vreo 10 ani, dacă nu mai mult. Şi-am zis noi să ne plimbăm un pic pe terasele dintre hotelurile respective, să bem un frappe la Mimoza şi s-o ardem un pic pe faleză, poate mai prindem un pic de soare înainte de a ne retrage la depoul bucureştean.
Mare greşeală! Muierea, sensibilă şi nostalgică fiind ea, ca o muiere, a vărsat chiar câteva lacrimi în amintirea mândrelor hoteluri de odinioară. Hoteluri care acum sunt nişte vagi umbre a ceea ce au fost odată, undeva la 2000 de ani lumină (înapoi) faţă de ceea ce am văzut la bulgari. Recepţia şi holurile arată ca în anii 80, lifturile trag să moară sub povara zecilor de ani de când fac curse între etajele altădată pline de turişti, azi mizere şi pustii.
Cald…
Aug 24th

… dar bine. Sper sa-mi aduc aminte sa le dau niste Orbit fara zahar prin gurite alora care se plangeau pe amfostacolo.ro de mancarea si conditiile oferite de hotelul care detine mandra piscina de mai sus.
20 de muieri pe care le-aş alerga
Aug 17th
De fapt 20 de lucruri pe care le iubesc zice leapşa, dar titlul ăsta era mai interesant, cel puţin pentru un pensionar obsedat sexual ca mine. Şi ele ar fi (lucrurile, fiinţele etc.), într-o ordine absolut întâmplătoare, astea de mai jos:
- Ţâţele. Mai mari, mai mici, mai rotunde, mai lăsate (cunoscătorii ştiu de ce), cum or fi ele, numai ţâţe mari să fie.
- Femeile ataşate de ţâţele de mai sus. E păcat să le iubeşti doar pentru atât când mai au şi alte calităţi.
- Viaţa. Aşa cum e ea. Cu bune, cu rele, cu ţâţe mai mari, cu ţâţe mai mici, cu idioţi care te înjură, cu femei care te iubesc. Am învăţat s-o iubesc abia anul trecut, când am pierdut pe cineva care ar fi fost cap de lista aici, dacă mai stătea puţin.
- Jucăriile pentru toate vârstele denumite de unii gadgeturi. Iubesc în mod special să le stric. Cum am făcut şi cu HTC Desire pe care-l butonez de câteva zile, stricându-l din prima noapte de amor. Remediabil, din fericire.
- Internetul. Îl iubesc peste 10 ore pe zi, minim 6 zile din 7. Deja e boală, cred, dar nu caut tratament încă.
- Mirosul de pământ reavăn, de iarbă verde, de natură prea puţin atinsă de civilizaţie. Cam ciudat, dacă stai să te gândeşti la punctul 4, dar ce poate fi mai frumos decât să-ţi butonezi telefonul conectat la internet atunci când stai întins pe iarbă şi asculţi greierii cântând serenade ţâţelor de la punctul 1?
- Noaptea. Linişte, pace, femeia sforăie, mâţele torc, ţâţele se dezvelesc pe webcamuri. Plus că poţi lucra în linişte, precum zicea şi nenea care mi-a dat leapşa.
- Muzica. De o grămadă de timp rock, de câţiva ani trance, depinde de stare. Cert e că ascult muzică atunci când lucrez, când mănânc, când sunt la budă, când sunt în maşină, când sunt călare… tot timpul, pe scurt. Altfel nu-s bun de nimic.
- Nevasta. Mai mâncam ceva săptămâna asta dacă n-o băgam şi pe ea aici? Plus că mă suportă din cretacic, ceea ce nu-i deloc uşor.
- Pisicile. Cat purrson, deh. Am precizat din primele cuvinte că titlul n-are nicio legătură cu restul, da? Că numa’ zoofil nu eram.
- Vezi punctul 1.
- Vezi punctul 1.
- Vezi punctul 1.
- Vezi punctul 1.
- Vezi punctul 1.
- Vezi punctul 1.
- Vezi punctul 1.
- Vezi punctul 1.
- Vezi punctul 1.
- Vezi punctul 1.
A fost greu să găsesc şi 10, darămite 20, aşa că ajung şi astea. Nu prea iubesc multe lucruri, dar pe-alea puţine care mi-au intrat la suflet le iubesc intens. Sau adânc.
Google bot şi ăştia care mai treceţi pe-aici, luaţi de vă lepşuiţi cu încredere.














Comentarii aiurea