aiureli despre nimic
Posts tagged aiuRomania
Radio România şi taxele
Oct 20th
Mai ascultă cineva Radio România? Nu mă întrebaţi care dintre posturi, habar n-am câte mai sunt, oricare din cele N posturi ale lor.
Eu unul n-am mai acordat radioul pe frecvenţa vreunuia dintre posturile Radio România de cel puţin 15 ani. Nici măcar nu le am memorate, cred că niciunul din aparatele de radio pe care le deţin n-a avut vreodată onoarea de a-mi desfăta auzul cu mirificele programe ale Societăţii Române de Radiodifuziune.
Cu toate astea plătesc taxa radio, ca orice plătitor de energie electrică, odată cu “factura pentru curent”. O fi normal, n-o fi, trebuie să trăiască şi posturile de stat din ceva, deci o plătim. Asta e, ne-am obişnuit deja să cotizăm la stat pentru orice rahat, nu ne-om împiedica acum de o amărâtă de taxă radio.
Societatea Română de Radiodifuziune nu se mulţumeşte însă cu banii adunaţi de la persoanele fizice şi, ajutată de o lege idioată (ca majoritatea legilor româneşti de altfel), strânge bănuţi frumoşi şi de la persoanele juridice, care sunt obligate să plătească taxa chiar dacă nu deţin un receptor radio. Aşa ne trebuie, dacă ne mănâncă-n cur şi ne facem firme, în loc să lucrăm la negru ca băieţii deştepţi şi să băgăm toţi banii-n buzunar. Plătim ce nu folosim, doar ca să aibă unii şi alţii ce mânca.
Dincolo era mai ieftin
Oct 14th
De multe ori am senzaţia că nu înţeleg rostul magazinelor online. De fapt, poate eu îl înţeleg dar nu şi cei care deţin asemenea magazine. Altfel nu-mi explic, de exemplu, cum de unele magazine online practică preţuri mai mari decât magazinele clasice. Păi nu cu asta se laudă, printre altele, comercianţii de pe internet?
Avem preţurile mai mici decât magazinele clasice pentru că noi nu plătim chirii mari ca acestea.
Or fi chiriile mai mici (cel puţin când n-ai ditai showroom-ul ca eMag) dar, din câte observ, asta nu se reflectă întotdeauna în preţuri. Cel puţin în preţul “adidaşilor” Lotto pe care-i studiam în dimineaţa asta pe saitul unui magazin mediatizat prin blogosferă. Adidaşi care, cu toată reducerea de care beneficiază (substanţială, de la 199 la 125 de lei), tot sunt mai scumpi cu 25% decât am dat eu pe ei acum vreo 3-4 luni, într-un magazinaş din City Mall. Repet, MALL.
Păi dacă nici la Mall nu-s chiriile mari, atunci unde?! Dacă nici magazinele din Mall-uri n-au cele mai mari preţuri, atunci care?! Ah… desigur, magazinele online. Unele, nu toate.
Tot offline e mai simplu
Oct 10th
După experienţele neplăcute cu diverse magazine online am renunţat o perioadă la achiziţiile făcute comod, din faţa monitorului. De vreo două zile însă a încolţit o idee în interiorul cutiei mele craniene (lucru foarte rar întâlnit), şi-anume să transform măcar unul din hard diskurile aferente defunctului meu PC în HDD extern. Operaţiune extrem de simplă, care necesita doar o carcasă (rack) de 3.5″ în care să pot intromisiona un hard disk SATA.
Când mi-a venit respectiva idee creaţă am făcut un mic research pe câteva magazine online, ocazie care mi-a prilejuit constatarea că nu prea are nici dracu aşa ceva pe stoc. O cutie de aluminiu cu ceva maţe prin ea, alimentator şi cablu USB, care costă undeva între 50 şi 2-300 de lei. Un fleac, dar probabil nu foarte căutat, din moment ce nu bagă niciun magazin online respectabil bani într-un mic stoc de dihănii de-astea. Motiv pentru care ideea a rămas un pic în stand by.
Azi, aflându-mă cu treburi prin mirifica şi deosebit de aglomerata noastră capitală, mi-am adus aminte de cutia magică. Am scormonit prin agendă, am mai sunat un prieten şi am făcut rost de numerele de telefon ale câtorva magazine online. Mergând pe ideea că pot comanda şi telefonic, din moment ce au afişate pe saituri numere pentru aşa ceva, am purces la treabă. Dacă tot stăteam la semafor, ce dracu’ aveam de făcut?!
Prima oară sun la Marketonline, probabil din cauza reclamelor zgomotoase de pe diverse bloguri (deh, au şi alea un scop, rămâi marcat pe viaţă şi visezi numai magazinul respectiv când vine vorba de e-commerce). Dau peste o duduie foarte competentă, care-mi cere codul produsului căutat. Îi explic că nu ştiu exact ce produs au ei pe stoc şi că sunt în trafic, n-am cum să mă uit pe saitul lor.
Cum duduia nu găsea nimic din cauză de lipsă de cod, îmi sugerează să mă duc eu frumuşel lângă un calculator şi să fac comanda online. Pe undeva logic, doar vorbim de Marketonline, dar totuşi… cât de greu poate să fie fraţilor să dai un search după “rack extern 3.5 sata”, că aia cerusem? M-am certat niţel cu ea, explicându-i că e peste puterea mea de înţelegere cum eu, un simplu vizitator al saitului, găsesc ce mă interesează de fiecare dată, pe când ea, un angajat al magazinului, cu acces direct la sistem, nu găseşte. Într-un final mi-a trântit-o că n-au nimic pe stoc, ne-am luat la revedere şi am trecut la următorul magazin. More >
“Când o sugi, tragi aer în piept?”
Oct 7th
Nu m-am uitat la emisiunea cu nenea de la Neogen şi Magda Ciomag (sau era Ciumac?) dar am idee despre ce e vorba: nişte păsărici (+ o panaramă) se dau în spectacol pe-acolo, în speranţa că vor câştiga ceva bănuţi doar aratându-şi diverse componente şi subansamble ale virginalelor trupuri pe care le-au primit în dar de la mama natură. Sau chiar inima lui Fusu, la pachet cu un inel bengos.
OK, poate unele ar fi dispuse la mai mult (sau toate, if you ask me) dar în emisiune nu sunt obligate s-o sugă sau alte chestii de-astea pe care le fac ele de obicei (cel puţin una dintre ele). Magda, de exemplu, e pregătită pentru orice fiindcă (şi-aici băgăm limba de lemn fotbalistică) îşi doreşte mai mult victoria. Cel puţin aşa cred, din moment ce se documentează în toiul nopţii despre cum se suge şmecheria fără să tragi aer în piept. I-auzi aici:
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
Ce să zic… bravo ei, vrea să fie nevasta perfectă! Îi urez să câştige şi să-l fericească pe domnul Fusu până la adânci bătrâneţi. Fără să tragă aer în piept.
[sursa audio: radiozu.ro]
Iartă-mă, AndreEA!
Oct 4th
Iartă-mă, păpuşe! Nu trebuia să fac niciodată public filmuleţul, nu ştiu ce-a fost în capul meu! Cred că mi-era dor de nebuniile noastre, când mă legai de pat şi ne jucam de-a mama şi de-a tata. Sau de-a mama şi vecinul de la 3…
Am avut un moment de rătăcire, mă ierţi? Hai că te las să mă mai legi o dată de pat, ca să facă presa românească succesuri după succesuri!
—————–
Andreea a sustinut ca iubitul ei, dar si persoanele apropiate, au inteles-o si nu o condamna.
Pentru ce dracu s-o condamne nene, pentru jocuri amoroase în dormitor? În intimitate, în doi, în pat? Păi patul pentru ce dracu e, numai pentru tras băşini după ce publicăm filmuleţe “şocante”?
‘ţi-ai dreacu’ cu dezvăluirile voastre…
Angajez detectivi
Sep 26th
Angajez ziarişti detectivi particulari foarte pricepuţi în urmărirea vedetelor (consacrate sau wannabe) şi mai ales în surprinderea lor pe peliculă (mai bine zis pe card de memorie, DVD sau alte de-astea) în ipostaze indecente. Scopul declarat al acestui demers: înfiinţarea unui ziar de succes(uri) gen Cancan – văd că pornachele cu vedete e noul trend în presă şi vreau să bat fierul cât e cald.
Doritorii sunt rugaţi să trimită CV-urile şi câte un filmuleţ porno cu Elena Udrea, Elena Băsescu, eventual chiar ceva vintage cu Elena Ceauşescu, la adresa de mail ceziaredecacaoavem@vaisteauanoastra.ro .
PS: apropo de vintage, dacă aveţi vreun film cu Mona Muscă de pe vremea când semna angajamente cu Secur(v)itatea sunteţi angajaţi pe loc, fără concurs.
Fără ţigani/romi?
Sep 24th
Nu pot să zic că mă omor după ei dar totuşi… parcă devenim prea rasişti. Petiţia asta aş semna-o (ca să nu mai avem parte de confuzii mai mult sau mai puţin intenţionate), deşi e la fel de inutilă ca toate celelalte petiţii online, dar să pun din start condiţii ca în poza de mai jos parcă nu mi-ar veni.
E drept, ne fac de râs pe unde pot, ne cotrobăie prin buzunare când nu suntem atenţi, ne taie dacă-i supărăm, dar am senzaţia că nici noi nu prea ne-am omorât să-i integrăm. O fi prea târziu?!
Comentarii aiurea