aiureli despre nimic
Posts tagged berceni
Noua mea vecină, doamna Teo
Apr 17th
Curve care fac scurtul în scara blocului, în dreptul ghenei de gunoi a mortăciuni mirositoare. Drogaţi care-şi înţeapă venele între alte etaje, probabil ca să nu se certe cu paraşutele. Babe care fugăresc panaramele şi drogaţii. Poliţişti fără coaie, dar cu maşini bengoase (din cauza cărora au şi rămas fără coaie, adică n-au tupeu să alunge paraşutele şi pastilaţii ca să nu le atace cumva maşinile lor bengoase). Puştani care beau şi fumează la intrarea în scară, chiar în dreptul afişului care zice că e staţionarea interzisă acolo. Beţivi care se pişă între etaje, câini răpănoşi care trag să moară pe preşul de la uşă, imbecili care taie cablurile de net şi telefon doar pentru a se distra, cocalari care ascultă manele pe telefon în timp ce-şi aşteaptă mândrele să se ghilosească pentru a ieşi la horă.
Avem de toate-n bloc, zic. Mai nou o avem şi pe doamna Teo, care s-a căţărat pe grilajul de la intrare cu speranţa că o va vota cineva. Dacă m-ar scăpa de specimenele de mai sus poate m-aş mai gândi, dar cum nu s-a inventat politicianul (fie el şi wannabe) care să vrea să facă ceva pentru fraierii din ţara asta…
Curaj, găină!
Mar 17th
De câteva zile văd tot felul de feţe dubioase prin scara blocului. Paraşute fumând chestii cu arome dubioase, cocalari gelaţi cu priviri pierdute şi alte arătări asexuate despre care nu-mi dau seama din ce categorie fac parte. Bine, în cartierul meu e ceva obişnuit, dar de la o vreme parcă prea se adună toţi pe amărâta de scară unde vieţuiesc şi eu.
Om prevăzător şi fără dorinţa de a căpăta un buzunar în plus pentru a le asigura arătărilor banii de haş, grăbesc pasul când îi văd, descui rapid uşa şi mă parchez în somptuoasele-mi apartamente, unde-s cam singurul sărit de pe fix, deci în siguranţă.
Aseară mă întâlnesc cu tanti Aglaia (nume fictiv, habar n-am cu o cheamă), vecina ştie-tot (genul care spionează pe vizor orice mişcare şi dă ştirile de la ora 5 în bloc). Supărată nevoie mare cucoana, văzuse doi drogaţi care-şi penetrau venele-n scară şi se luase după ei. Ea şi câinele din dotare, un caniche care abia-şi târăşte băşinile din cauza bătrâneţii şi a unei paralizii de care a scăpat ca prin minune.
- Futu-i în gură să-i fut, se drogau în scară, nenorociţii! Când le-am zis că sun la Poliţie au fugit, m-am luat după ei dar nu i-am mai prins.
Am rămas oarecum mască, gândindu-mă că de obicei eu mă preling uşor pe lângă ei şi mă baricadez în casă, în timp ce cucoana Aglaia, femeie pe la 60 de ani, cu un caniche mâncat de sciatică şi bătrâneţe, îi fugăreşte şi-i ameninţă cu Poliţia.
-Da’ vecinu’, zic, vecinu’ poliţai de ce nu-i goneşte, că doar e meseria lui?
- E meseria lui pe dracu’, zice Madame Rambo, ăsta nu se bagă, îi e frică să nu-i spargă maşina.
E drept, acum câţiva ani, când am rămas fără roata de rezervă la maşină, nici vecinu’ ăsta şi nici un coleg de-al lui care stă prin zonă nu s-au obosit să mi-o găsească, deşi se jurau că ştiu cine e făptaşul. Da’ nu asta voiam să zic prin aiureala asta, ci să întreb altceva: de când a ajuns, frate, găina mai curajoasă decât cocoşul?
Revoluţia română în direct, ediţia 2009 (cu bătaie-n 2010)
Ian 1st
Primele 89 de secunde din 2010, în cartierul Berceni. Ca în ’89 la Revoluţie, zic, da’ fără morţi.
Metamorfoză
Noi 14th
Palmierii lui Piedone de la intersecţia Şoselei Olteniţei cu Bulevardul Constantin Brâncoveanu s-au transformat de câteva zile în brazi. Împodobiţi, cu luminiţe, la fel de buni pentru poze de Hi5 ca şi palmierii. O primă poză – cam neclară şi întunecată – mai jos.
Sper să fac un pictorial Playboy (sau măcar Maxim, FHM, Revista Urzica, Almanahul Flacăra) cu brăduţii respectivi cât de curând. Se oferă vreo modeală să animeze un pic decorul? 
Schimbarea la faţă
Oct 20th
Cu puţin noroc vom trăi, nu peste foarte mult timp, într-un oraş mai curat. Tot în Bucureşti, da. Nici eu n-aş fi crezut dar locurile de joacă sau recreere apărute în ultima vreme îmi dau speranţe. Sectorul 4, pe al cărui primar nu l-am votat, a început deja să arate altfel. Motiv pentru care am renunţat să-l mai înjur şi chiar mă gândesc să-l votez la următoarele alegeri locale. Dacă merge pe aceeaşi linie, desigur.
Am şi câteva poze care dovedesc cele spuse mai sus. Calitatea nu e cea mai bună, pozele fiind făcute cu telefonul, dar dacă se văd Poarta Străduinţei, arteziana cu statuie, terenul de fotbal şi ghereta paznicului (da, locul de joacă dotat cu poartă şi statuie e păzit şi are program de funcţionare, fiind foarte aproape de blocuri) sunt foarte bune.
De remarcat şi rufele întinse la uscat, un decor absolut necesar pentru orice colţişor de Românie. Ca să nu uităm unde suntem, nu de alta.
Tot offline e mai simplu
Oct 10th
După experienţele neplăcute cu diverse magazine online am renunţat o perioadă la achiziţiile făcute comod, din faţa monitorului. De vreo două zile însă a încolţit o idee în interiorul cutiei mele craniene (lucru foarte rar întâlnit), şi-anume să transform măcar unul din hard diskurile aferente defunctului meu PC în HDD extern. Operaţiune extrem de simplă, care necesita doar o carcasă (rack) de 3.5″ în care să pot intromisiona un hard disk SATA.
Când mi-a venit respectiva idee creaţă am făcut un mic research pe câteva magazine online, ocazie care mi-a prilejuit constatarea că nu prea are nici dracu aşa ceva pe stoc. O cutie de aluminiu cu ceva maţe prin ea, alimentator şi cablu USB, care costă undeva între 50 şi 2-300 de lei. Un fleac, dar probabil nu foarte căutat, din moment ce nu bagă niciun magazin online respectabil bani într-un mic stoc de dihănii de-astea. Motiv pentru care ideea a rămas un pic în stand by.
Azi, aflându-mă cu treburi prin mirifica şi deosebit de aglomerata noastră capitală, mi-am adus aminte de cutia magică. Am scormonit prin agendă, am mai sunat un prieten şi am făcut rost de numerele de telefon ale câtorva magazine online. Mergând pe ideea că pot comanda şi telefonic, din moment ce au afişate pe saituri numere pentru aşa ceva, am purces la treabă. Dacă tot stăteam la semafor, ce dracu’ aveam de făcut?!
Prima oară sun la Marketonline, probabil din cauza reclamelor zgomotoase de pe diverse bloguri (deh, au şi alea un scop, rămâi marcat pe viaţă şi visezi numai magazinul respectiv când vine vorba de e-commerce). Dau peste o duduie foarte competentă, care-mi cere codul produsului căutat. Îi explic că nu ştiu exact ce produs au ei pe stoc şi că sunt în trafic, n-am cum să mă uit pe saitul lor.
Cum duduia nu găsea nimic din cauză de lipsă de cod, îmi sugerează să mă duc eu frumuşel lângă un calculator şi să fac comanda online. Pe undeva logic, doar vorbim de Marketonline, dar totuşi… cât de greu poate să fie fraţilor să dai un search după “rack extern 3.5 sata”, că aia cerusem? M-am certat niţel cu ea, explicându-i că e peste puterea mea de înţelegere cum eu, un simplu vizitator al saitului, găsesc ce mă interesează de fiecare dată, pe când ea, un angajat al magazinului, cu acces direct la sistem, nu găseşte. Într-un final mi-a trântit-o că n-au nimic pe stoc, ne-am luat la revedere şi am trecut la următorul magazin. More >
Numai palmieri, nea?!
Sep 18th
Bre nea Piedone, că te văz mai cu gust, aşea… Pe când şi o minunăţie ca aia de mai jos în intersecţia Brâncoveanu cu Olteniţei, lângă palmierii care se vor pleoşti curând de la atâta ploaie? Nu contează că la celălalt capăt al bulevardului e jale, cu pomi tăiaţi aiurea şi asfalt decopertat dracu ştie pentru ce, că stă aşa de câteva luni… Bine c-avem palmieri, bre, că de-aia v-a votat poporu’!
‘re-aţi ai… More >
Comentarii aiurea