aiureli despre nimic
Posts tagged blogosfera
Blog premiat cu premiul “Şifonier” şi cu insigna “Agramatul de Excepţie”
Feb 9th
Ăsta, zic, aiurea.eu. I-am decernat, în timp ce mă scremeam apocaliptic pe veceu, premiul “Şifonier” pentru întreaga activitate şi i-am înfipt între taguri insigna “Agramat de Excepţie”. După modelul “Scribbler” şi “Scriitor de Excepţie”, n-am inventat eu apa caldă.
Dacă treaba cu agramatul e cât se poate de clară, “Premiul Şifonier” necesită oareşce explicaţii. În mezozoic, când eram eu de-o şchioapă, mă ascundeam în şifonier şi scriam tâmpenii (literatura mea de sertar a fost, de fapt, literatură de şifonier). Mă ascundeam ca să nu citească nimeni ce aberam, probabil, altfel aş fi ajuns la tratament psihiatric de mic. Acum am evoluat, scriu cam aceleaşi tâmpenii dar la birou, cu un scaun directorial (mâncat de pisici, pe alocuri) între buci, o mână pe mouse şi cealaltă alternând între două destinaţii: tastele pline de firimituri, pe care le maltratez ca să public tâmpeniile astea, şi spaţiul dintre buci, în care mă mănâncă atunci când îmi vine inspiraţia.
Aşadar, simţind lipsa unor distincţii care să confere prestanţă, relevanţă şi plenipotenţă acestui blog, i-am decernat premiul amintit mai sus (eu nu-l meritam, să-l ia blogul). Cine vrea să preia modelul, pe sistem “leapşa noastră şi mândria, stârneşte inspiraţia (cu accent pe al doilea i)”, este rugat să o facă. Estimez însă că insigna o voi purta numai eu, restul sunt toţi scriitori. De excepţie.
PS: Se oferă cineva să procreeze insigna “Agramat de Excepţie” în Photoshop sau alte MS Painturi? Abia aştept s-o port.
Update: Iată şi prima propunere pentru insigna Agramatul de Excepţie, venită de la Gabriel Bodor:
Scurte de duminică @ aiurea.eu – episodul pilot
Ian 31st
Cu spuneam aici, am descoperit cheia escaladării zelistului cu minim de efort. Link încolo, link încoace, scurte peste tot. Comentarii de mulţumire, punctaj în ZeList… succesuri!!!
Aşadar, dornic fiind şi eu, ca tot omul, de succesuri zelistiene, vă prezint episodul pilot al scurtelor de duminică de pe aiurea.eu. Fiind începător, azi am un singur link, dar promit că până la scurtele următoare mă voi perfecţiona în această artă.
Şi-acum linkul – scurtele celor care publică scurte.
Scurtul de joi după-amiază
Ian 28th
Tot plimbându-mă prin eşaloanele inferioare (dar promiţătoare) ale blogosferei mioritice, am descoperit acum ceva vreme un tip de articol foarte popular: scurtele. Inventate prin epoca de piatră de Blogfather sub numele de scenă “quickies”, scurtele-astea au fost preluate de mulţi bloggeri de-a lungul vremii. Am avut scurte, scurte de joi, scurte de duminică, scurtele de azi, câteva scurte despre, scurte din blogosferă şi alte sortimente de scurte şi scurtuţe.
Nu prea înţelegeam eu ce rost au scurtele-astea, mai ales că bloggerii în general se citesc mai mult unii pe alţii, deci nu plimbă prea mulţi “unici” de colo-colo în felul ăsta, sperând la creşterea vertiginoasă a numărului de clickuri adsensiene. La un moment dat, însă, bântuind prin ZeList ca să pricep mai bine de ce fuge mai nou toată lumea bună de topul respectiv, m-a lovit: scurtele de duminică (astea-s de departe cele mai răspândite) te urcă-n ZeList! Şi dacă te urcă pe tine, inteligentul care-ai scris un articol atât de fain încât ai intrat în scurtele mele, te simţi dator şi mă salţi şi tu un pic, făcându-mi loc în scurtele tale de joi după miercurea ciuc. Simplu, eficient, cu minim de efort – că doar nu e mare scofală să spui că Gigel a scris un articol despre… şi să-i dai un link. More >
Două chestii complet inutile
Ian 19th
Două chestii de pe Internet, desigur, că aici dormim/mâncăm/defecăm în ultima vreme. Şi inutile dacă le privim prin prisma scopului lor declarat, adică să-i fie de folos în primul rând cititorului, că pe din dos s-ar putea să fie utile cuiva.
- Materialele (text/audio/video) preluate de la blogării pe care-i citeşte cam toată lumea care a descoperit colţişorul ăsta de Internet numit blogosfeclă. Gen {embed clip mişto} cu “via GoguZaBiggestBlogger” sub el. La ce mama naibii să pun eu un clip apărut mai întâi la zoso, de exemplu, când e clar că şansele ca vreun cititor de-al meu să nu fi trecut mai întâi pe la el sunt minime (dacă nu chiar nule)? Ah, ştiu, ca să mă bag în seamă cu blogfatherul eventual, altă explicaţie nu găsesc. Sau ca să-i mai cedez un 0,000001 în Zelist, pentru a putea mieuna dup-aia că n-ar fi ajuns unde e fără ăştia ca mine.
- Retweeturile tuiterelilor ălora mult mai urmăriţi decât mine. Eu am ~1270 followers pe Twitter şi dau retweet (republic, pentru cine nu serveşte Twitter) la ce-a ciripit @neacaisaputreda, care are 3500 de urmăritori. Păi, la câţi utilizatori de Twitter sunt în România, aş zice că şansele ca ăia care mă urmăresc pe mine să nu-l urmărească pe Nea Caisă sunt cam tot minuscule. Dar eu dau retweet, poate-poate mă bagă-n seamă @neacaisaputreda şi-ncepe să mă urmărească!
De-aia n-am ajuns io faimos, că nu practic şmecherii de-astea care te aduc în ochii celebrităţilor, fir-ar să fie. Şi de-aia au ajuns unii (foşti) spamucioşi foarte aproape de problogging, că au ştiut când şi cu cine să se bage în seamă. Adică mereu şi cu toată lumea.
PS: şi linkul pe care l-am pus la punctul 1 către zoso e inutil, cine naiba n-a auzit de el? Da’ poate trece pe-aici şi mă bag niţel în seamă…
Completarăţi BR 2009?
Dec 27th
Dacă mai e cineva care o arde blogosferic, ajunge din greşeală pe aici şi n-a completat minunăţia de chestionar BR 2009, zămislit de cel mai mogul dintre bloggerii români, îl rog insistent să o facă. Mogulul respectiv mă urmăreşte pe Twitter de 2 zile (habar n-am de ce) şi n-aş vrea să-mi dea unfollow (deşi ştiu c-o s-o facă), aşa că vă rog nesimţit de insistent să-i faceţi omului zile fripte, dându-i de lucru la centralizarea rezultatelor mirificului studiu blogosferic.
Şo pe el, zic! Pe chestionar.
(e bine, nenea eCostin?)
Noi vrem respect!
Oct 2nd
Noi, ăștia care vă citim blogurile de top și vă comentăm articolele, fie ele bune sau vai de mama lor. Noi, ăștia care vă urmărim pe Twitter, ca să fim invitați să vă prestăm felații (probabil duceți dorul). Noi, ăștia pe care-i înjurați pe blogurile voastre care valorează sute de mii de euro, pentru simplul fapt că ne permitem să vă criticăm când o luați pe arătură. Noi, ăștia care vă facem afișările necesare pentru a vă câștiga banii pe care ni-i fluturați pe la nas o dată la 20 de posturi. Noi, idioții care vă comentăm până și advertorialele, deși majoritatea sunt sub orice critică. Noi, retarzii care n-au voie să facă exact ce-ați făcut și mulți dintre voi ca să deveniți celebri.
Noi vrem respect!
Cum ar fi o campanie de genul ăsta pe bloguri? Pe alea mici, pe alea mai mari dar care nu susțin atitudinea mârlănească a unora, pe orice blog care, fie el de rahat sau deosebit de interesant, păstrează totuși o limită a decenței.
Cred că ar fi cel puțin la fel de interesantă ca aia a Realității (de la care am furat și titlul, de altfel). Dar pe-asta n-are cine să o facă, suntem prea ocupați să pupăm inelele în fiecare comentariu, pentru câțiva unici scăpați și către blogurile noastre.
Comentarii aiurea