Posts tagged presa
Efectele emisiunilor televizate asupra subconştientului aiurea
Iul 22nd
Ce ţi-e şi cu înmormântările şi deshumările astea de pe la TV, frate… Am ajuns să-mi visez rude moarte de ani buni din cauza ăstora cu transmisiunile lor directe din groapă. Şi nu orice fel de vise, ci de-alea de mare angajament, cu “mai ai puţin şi vii aici”, aşa că am început să mă pregătesc de trecerea la cele sfinte. Adică m-am gândit să mă reapuc de fumat, am făcut inventarul sticlelor de whisky din casă şi un plan de bătaie întru grabnica lor golire, am scormonit în agenda telefonică şi în amintiri după numere de telefon ale partenerelor de nebunii de odinioară. Deja pun la cale un plan diabolic care să mă ajute să aduc măcar două-trei dintre ele simultan în aşternuturile-mi mătăsoase. Bineînţeles, să fiu şi eu pe-acolo cu ele, nu plecat după pâine.
Planuri mari, ce să mai zic. Potrivite pentru ultimele luni de viaţă, cred, că doar nu-ţi pierzi cel mai preţios timp croşetând căciuliţe pentru nepoţii care nu te vor cunoaşte niciodată, dezlegând cuvinte încrucişate sau uitându-te la emisiuni despre Ceauşescu şi ai lui, la mai mult de douăzeci de ani după ce credeai că ai scăpat de ei.
Tu, cetitorule, cam ce-ai face dac-ai şti exact cât timp mai ai de zăbovit pe-aici? Sex cu Simona Sensual? Tweetmeeturi printre clătite şi papanaşi? Interviuri cu Blogatu? Ce?
@aiurea goes quality
Ian 28th
OK, am râs, am glumit, am făcut mişto de alţii, dar totuşi… mai construim şi noi ceva pe interneţii ăştia pe care-i bântuim toată ziulica? Cam asta mă frământă pe mine la 5 dimineaţa, după ce mi-am adus aminte de o tentativă de propunere de colaborare care mi-a fost făcută într-o doară şi care a dispărut ca măgarul în ceaţă (adică exact cum a venit).
Nu de alta, da’ e momentu’, zic eu. Presa clasică moare. Chiar şi online, nu doar pe print. Dispar şi publicaţiile specializate, deci am avea loc să ne intromisionăm pe diverse nişe. Contează dacă avem sau nu cunoştinţe în domeniul respectiv? Unii ar zice că da, eu spun că nu neapărat. Tre’ să ai şapte facultăţi de computadoare ca să ştii să faci un unboxing corect, fiind catalogat pentru asta drept problogger de perspectivă pe cel mai important blog românesc despre internet, niu midia şi alte năvodari? FFS, scoţi un produs din cutie şi-l arăţi la cameră, împreună cu toate accesoriile, ce poate fi aşa greu? În timp ce scriam rândurile-astea am făcut chiar două unboxinguri corecte – am decojit o banană şi o mandarină!
Deci, zic, gen, e momentul să trecem la conţinut quality. Blog de calitate despre fetele de pe centură şi buzele lor reci, cu insert de reviste Playboy, de exemplu. Am primele 10-20 de numere din ediţia românească, tre’ să valoreze ceva când s-o închide şi publicaţia respectivă, nu? Fac un blog despre centuriste şi ataşez la fiecare zece articole, drept cadou, câte un număr din Playboy! Să nu-mi furaţi ideea, o patentez zilele-astea…
Aştept şi alte propuneri de nişe pe care le putem penetra, împânzind astfel internetul cu produse blogosferice de calitate. Cea mai interesantă primeşte găzduire web pe 6 luni şi domeniu .com pentru 1 an de la moi. Srsly.
(Aproape) sută la sută copiat
Aug 23rd
Eram sută la sută convins că sutalasutaadevarat.ro e doar un paravan pentru noua versiune de Tele Eurobingo lansată de OTV (emisiunea Sută la sută adevărat), dar curiozitatea m-a împins totuşi către tastatura telefonului pentru a trimite măreţul SMS ce urma să mă ridice la rangul de abonat al deja prestigioasei revistei online.
Aşadar, mi-am rupt de la gură 3,57 euro şi m-am abonat la revista lui Diaconescu, descoperind, aşa cum mă aşteptam, că tradiţionalul sport numit copy+paste e la loc de cinste şi în imperiul media al grizonatului producător de senzaţional din ştiri banale. Revista sutalasutaadevarat.ro nu e altceva decât un blog fără comentarii, care copiază (probabil legal) ştiri de pe mediafax.ro. Singurele secţiuni cu materiale proprii sunt cele în care putem vedea secvenţe din emisiunea cu acelaşi nume. Secvenţe urcate, bineînţeles, pe YouTube, că nu dă nenea Dan banii pe prostii de servere, bandă de internet şi alte de-astea.
Una peste alta, revista online Sută la sută adevărat e mult mai interesantă decât blogurile pline de ştiri copiate de prin alte locuri. Pentru că dă Merţane şi apartamente.
Jenant sau „la modă”?
Aug 19th
Oricât aş „ţine” cu blogurile, că doar aiurez şi eu pe unul, mi se pare jenant pentru un om de presă să spună că a citit pe un blog despre Năstase ăla mic şi viteza cu care-şi fugărea bidiviul mecanic pe Kiseleff, în condiţiile în care ştirea era pe câteva site-uri mari de ore bune când a apărut pe blogul respectiv.
Sau nenea o vrea doar să fie „la modă”, uebdoizero şi apărător al niu midia?
Cutremurul şi presa online
Aug 5th
După cutremurul de azi, care le-a dat de lucru (şi de mâncare) oamenilor din televiziunile de ştiri câteva ore bune, am zis să arunc un ochi şi prin presa online, că Realitatea şi Antena 3 nu m-au lămurit câte grade a avut exact zgâlţâitura. Şi, după cum se va vedea mai jos, am plecat spre saiturile ziarelor respective bou şi m-am întors vacă.
Adevărul zice că ne-am cutremurat cam de 5,1 pe scara Richter (observaţi însă URL-ul, iniţial ziseseră 5,8),
în timp ce ediţia online a Evenimentului Zilei ne povesteşte de un 5,6 (tot pe Richter).
Libertatea, cotidian obişnuit cu senzaţionalul, ne trânteşte un 5,8 scris cu roşu, ca să ne învăţăm minte, după care revine şi el la 5,1, cât zice şi Adevărul.
Gândul, fidel agenţiei de ştiri din propria ogradă, anunţă o zgâlţâială de 5,5 Richter. Aceeaşi, tot în Marea Neagră.
Aş mai fi scormonit şi pe alte saituri de-astea făcute cu bani grei şi jurnalişti adevăraţi, dar mi-era frică să n-ajung, Doamne fereşte, pe la valori de 7 – 8 pe Richter, că mă îmbrăcam în grabă şi plecam de acasă. Aşa că m-am mulţumit cu astea 4 ziare şi cu gândul că măcar nu plătim nimic pentru a le citi. Deocamdată.
Libertatea, un cotidian irelevant, fără rost
Iun 29th
De vină pentru constatarea din titlu e articolul ăsta, inspirat, se pare, dintr-unul de pe San Francisco Chronicle, pe care eu unul nu l-am găsit. Probabil că sursa inspiraţiei talentatului jurnalist care a produs mizeria din Libertatea a fost vreun rând dintr-un articol cu alt subiect. Cum se întâmplă de obicei în presa din România, s-a făcut din rahat bici şi s-a ajuns la concluzia că Michael a fost chiar mai slab decât Guţă, Minune şi alţi Florini Salami autohtoni, muzicieni de mare geniu.
Profit de această ocazie pentru a acorda cotidianului Libertatea premiul “Aiurea maro” cu coroniţă. Poftă bună, stimaţi jurnalişti!
Edit: Sorin Grumăzescu a găsit şi articolul din San Francisco Chronicle, se pare că n-am scormonit eu suficient de adânc. Oricum, aştept în continuare pe cineva de la Libertatea să ridice premiul (mi-e greu să-l trimit la San Francisco Chronicle). Repede, cât e cald!

















Comentarii aiurea